Turnul Pielarilor

          Scurt istoric

     Turnul Pielarilor din Sibiu a fost construit în secolul al XV-lea fiind unul din cele două turnuri păstrate în forma originală în Oraşul de Jos . Acesta făcea partea din cea de-a patra centură de fortificații a orașului. Denumirea turnului vine de la breasla pielarilor, care îșî aveau ateliere în aceasta parte a orașului și care se ocupau cu paza și întreținerea lui.

     Turnul a fost distrus şi refăcut în mai multe rânduri din cauza explozilor. Prima datǎ în 1556 în timpul unui incendiu ce a afectat o mare parte din oraș, a doua oară în timpul Marelui incendiu din 1570, pulberea depozitată aici luând foc, iar ultima oară a explodat la 1638, posibil din cauza unui trăznet de aceastǎ datǎ.

          Arhitectura

     Turnul Pielarilor este împarțit pe patru nivele, din care ultimul este ieşit în consolă, fiind dotat cu câte trei guri de păcură, deasupra cărora se află câte un gol de tragere pătrat, cu partea superioară în arc de cerc, pentru piese de artilerie uşoare. Acoperişul piramidal, cu opt laturi, are pante relativ joase.

         Valorificarea 

      Turnul Pielarilor din Sibiu în momentul actual se afla într-o stare destul de deplorabilă, acesta necesitând construcții de restaurare, pentru a nu fi pierdut definitiv un bun cultural de patrimoniu arhitectural. Pentru  lucrarile de restaurare pe langă fondurile alocate de către Primăria orașului Sibiu sau Direcția Județeană de Cultură s-ar pute organiza și strângeri de fonduri. În această situație cei care doresc să ajute la restaurarea Turnul Pielarilor pot dona sume de bani, pentru ca acest lucru să fie posibil. Cu ajutorul voluntarilor am putea să curațăm curtea acestuia și să amenajăm o gradină frumoasă. Apoi ar trebuii obligatoriu să se facă panouri atractive pentru monumentul de patrimoniu. Odată ce acesta ar fi restaurat am putea organiza mai multe proiecte pentru a putea a aduce profit. De exemplu:

S-ar putea organiza expoziții regulate cu diferite obiecte din piele (încălțăminte, curele, brâie, etc.) din diferite perioade ale istoriei pentru a arăta evoluția prelucrarii acestora.

S-ar putea face ateliere în care copiii alături de părinți ar pute să învețe cum să confectioneze obiecte din piele.

La ultimul etaj s-ar putea amenaja un mic observator astrologic.

Turnul Pielarilor ar putea deveni o cafenea-bibiotecă în care clienții ar putea citi servind o cană de cafea într-un cadru de poveste.

Tamaș Cristina Amalia

Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale

Anul II

Bibliografie:

Alexandru Avram, Vasile Crișan, Sibiu. Ghid cultural-turistic, editura FF Press București 1998