În județul Sibiu sunt cunocute peste 390 de situri arheologice înregistrate în Repertoriul Arheologic Național (RAN)
Cele mai importante situri arheologice din județul Sibiu sunt:
- Fortificaţia medievală de la Boiţa - Turnul Spart. Situl arheologic de la Turnul Spart este plasat pe teritoriul satului Boiţa, la sud de acesta, în defileul Oltului. Situl este astăzi plasat pe o porţiune îngustă de mal aflată între Olt şi drumul naţional DN 7, între kilometrii 245 + 430.000 şi 245 + 520
- Biserica medievală de la Caşolţ - Dealul Bisericii. Biserica se află pe valea Hârtibaciului.
- Situl Bisericii evanghelice fortificate din Ruşi
- Aşezarea medievală de la Arpaşu de Sus - Luncile Glăjăriei. Situl se află la 1-1,5 km sud de Arpaşul de Sus, pe un platou situat în partea vestică a drumului forestier care duce în pădure, punct numit "La Glăjăria veche", drumul fiind cunoscut sub numele de "calea" sau "hornul Glăjăriei".
- Ruine de casă la Miercurea Sibiului
- Ansamblul fortificaţiei de piatră din Mediaş. în centrul municipiului Mediaş
- Cetatea Lotrioara de la Turnu Roşu. Cetatea Lotrioara se găseşte în pasul Turnu-Roşu, la vărsarea Lotrioarei în Olt, pe malul drept al Oltului.
- Cetatea medievală de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Pe dealul Cetate, la V de comună, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare.
- Situl arheologic de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Situl se află la N de sat.
- Situl arheologic de la Miercurea Sibiului - La Mălăieşti. Situl se află 50 m S de şoseaua Sibiu-Sebeş.
- Situl arheologic de la Sibiu - Piaţa Huet. Situl se află în apropierea pasajului pietonal ce uneşte Piaţa Mică cu Piaţa Huet.
- Situl arheologic de la Sibiu - Guşteriţa. Situl se află în cartierul Guşteriţa.
- Aşezarea neolitică de la Văleni - Racomeţul de Sus
- Vicus roman la Ţichindeal. Aşezarea se află pe teritoriul localităţii, pe valea Rotbavului, la aproximatic 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci.
- Turnul Turnu-Roşu de la Turnu Roşu. Turnul se află la N de Cetatea Lotrioara, la intrarea în pas dinspre Sibiu, pe malul drept al Oltului.
- Fortificaţia medievală de la Tălmăcel - La Turn
- Cetatea de la Tălmaciu - Landskrone. Urmele cetăţii sunt vizibile pe o înălţime ce domină regiunea de la ieşirea transilvăneană a Defileului Oltului.
- Situl arheologic de la Şura Mică - Căile Galbene. Situl arheologic se află pe hotarul comunei, la locul numit Căile Galbene, lângă pădurea Butălău
- Aşezarea eneolitică de la Şura Mică - Cimitirul Săsesc
- Vechea biserică de la Soroştin. Vechea biserică se afla la N de actualul edificiu de cult luteran, în grădina casei parohiale.
- Biserica şi cetatea sătească de la Şelimbăr
- Aşezarea Latene de la Şeica Mică - Huesen. Aşezarea se află pe dealul Hasenberg la V de sat.
- Aşezarea romană de la Şeica Mică - Şesul Morii. Aşezarea romană a fost descoperită în hotarului comunei, la locul numit Şesul Morii situat pe terasa din preajma Târnavei Mari.
- Cetatea sătească de la Şaroş pe Târnave. Şaroş pe Târnave
- Situl arheologic de la Slimnic. Situl se află la 1,5 km V de sat, în dreapta văii Slimnicului şi a DJ Slimnic-Mîndra.
- Aşezarea Coţofeni de la Slimnic - Cetăţeaua. Fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni au fost descoperite pe hotarul comunei, la locul numit La Cetate (a nu se confunda cu cetatea ţărănească actuală).
- Aşezarea romană de la Slimnic - În Rusu. Aşezarea romană a fost identificată la 1 km N de extremitatea intravilanului.
- Cetatea medievală de la Sibiel - Vârful Zidului. La 2 km SV de sat, pe Vârful Zidului, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale.
- Aşezarea romană de la Săcădate. Aşezarea se află în intravilan, în zona dintre biserică şi şcoală.
- Villa rustica de la Sângătin - Hulă. În punctul Hulă, se presepune existenţa unei villa romane, necercetată.
- Cetatea medievală de la Sadu. La V de comună, pe culmea dealului, se văd ruinele unei cetăţi medievale.
- Situl arheologic de la Ruşi - Sub Mesteacăn. Situl se află pe dealul omonim de la V de sat.
- Aşezarea romană de la Rusciori. Aşezarea se află la 2 km V de sat, pe un platou al versantului Secaşelor.
- Situl arheologic de la Copşa Mică - Cetatea. Situl se află în hotarul oraşului Copşa Mică, la circa 1 km NV de vatra fostului sat Târnăvioara (fost Proştea Mică), în prezent înglobat oraşului, pe malul din dreapta al Târnavei Mari, pe o culme deluroasă.
- Situl arheologic de la Târnava - Platoul Burg - Cetate. Situl se află pe platoul Burg - Cetate.
- Situl arheologic de la Târnava - Mihăuţi
- Necropola din epoca migraţiilor de la Târnava - Palămor. Necropola a fost găsită pe teritoriul satului Târnava.
- Aşezarea Petreşti de la Păuca - Dealul Homm
- Situl arheologic de la Orlat - La Zidu. Situl se află pe vârful La Zidu, lângă pârâul Cernavodă, deasupra haltei de cale ferată situată în dreptul satului Sibiel.
- Aşezarea romană de la Ocna Sibiului - Zmiţe. Aşezarea romană a fost descoperită la circa 5 km E de oraş.
- Situl arheologic de la Ocna Sibiului - Faţa vacilor. Situl se află la 2 km SV de oraş, pe prima terasă de pe malul stâng al Visei, la 2 km în amonte de limita oraşului.
- Situl arheologic de la Ocna Sibiului - Platoul Triguri. Situl arheologic se află la NE de halta CFR.
- Villa rustica de la Miercurea Sibiului - Secaş. Villa se află la poalele platoului Secaşelor, la 2 km NV de extremitatea intravilanului Miercurea şi la N de punctul Secaş.
- Villa rustica de la Miercurea Sibiului. Villa se află la 2 km V de extravilan, pe malul stâng al platoului Gîrbova, între pârâu şi DC Miercurea Sibiului - Gîrbova.
- Biserică la Micăsasa. Două biserici unite printr-un zid, cu referinţe diferite sub un singur cod.
- Situl arheologic de la Micăsasa. Situl se află în centrul satului, în zona dintre gară şi biserică şi la S de intravilan, între marginea intravilanului şi Tîrnava.
- Latura de sud a fortificaţiilor medievale ale oraşului Mediaş
- Situl arheologic de la Mediaş - Teba. Situl se află la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan.
- Fortificaţia hallstattiană de la Mediaş - Pe Cetate. Aşezarea se află în marginea de N a oraşului.
- Necropola din epoca medievală de la Mediaş - Dealul Furcilor. Necropola a fost descoperită în estul oraşului.
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ighişu Nou
- Aşezarea romană de la Hosman - Luminiş. Aşezarea a fost descoperită intravilan, la 283 m E de gară
- Situl arheologic de la Hamba. Situl arheologic se află la 2 km SE de sat.
- Necropola Latene de la Dumbrăveni. Necropola a fost descoperită la Cariera de lut Şaroş
- Biserica medievală din Dârlos
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Daia
- Casă medievală din Daia
- Aşezarea romană de la Cristian. Aşezarea se află extravilan, la E de sat, pe malul Cibinului
- Biserica din Cisnădioara. Biserica se află intravilan.
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădioara - Cetate. Ansamblul poate fi observat pe dealul de deasupra satului.
- Situl arheologic de la Cisnădie - Cetatea. Situl se află intravilan, la E de vârful Götzenberg.
- Aşezarea Latene de la Buia. Aşezarea a fost descoperită la marginea intravilanului.
- Necropola din epoca romană de la Brădeni - Dealul Bradului. Necropola a fost identificată pe versantul de S al dealului Bradului.
- Aşezarea din epoca bronzului de la Bradu. Aşezarea se află în intravilan, pe o veche terasă a Oltului.
- Situl arheologic din epoca romană de la Boiţa - Rudele. Situl se află la 700 m E de sat, pe terasa Oltului.
- Aşezarea Latene de la Bogatu Român. Aşezarea se află la extremitatea intravilanului.
- Cetatea medievală de la Avrig - La Cetate. Cetatea medievală aşezată pe o culme ce coboară din vârful Suru al Munţilor Făgăraş, la o altitudine de 846 m, între localităţile Avrig şi Racoviţa (judeţul Sibiu).
- Aşezarea romană de la Aţel - Matz. Aşezarea a fost descoperită în hotarul Matz, la jumătatea drumului dintre Aţel şi Dupuş
- Fortificaţia de pământ de la Aţel. Urmele fortificaţiei sunt vizibile la extremitatea intravilanului. La SE de sat, spre Dupuş, pe o înălţime de pădurea Hodoş.
- Villa rustica de la Apoldu de Sus - Curtea Velii. Villa se află la 2 km S de extremitatea intravilanului Apoldu de Jos şi la 800 - 900 m V de CF Apoldu de Jos - Apoldu de Sus.
- Situl arheologic de la Apoldu de Sus. Situl se află la 200 m de aşezarea romană de la Apoldu de Jos din punctul "Între Apoalde".
- Situl arheologic de la Apoldu de Sus - Apold. Situl se află la V de Apold, pe pantele versantului Frunţilor.
- Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Sus - Levejoare. Situl se află la 1 km V de sat, sub coama versantului vestic al platoului Levejoare.
- Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Jos - Roştat. Situl se află pe panta estică, la 300 m S de intravilan şi la 700 m V de drumul comunal Apoldu de Jos - Apoldu de Sus.
- Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Jos - Între Apoalde. Situl se află la jumătatea distanţei dintre Apoldu de Jos şi Apoldu de Sus.
- Aşezarea medievală de la Alţina. Aşezarea se află la extremitatea intravilanului.
- Biserica evanghelică fortificată de la Avrig
- Biserica evanghelică fortificată de la Moşna
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Axente Sever
- Ruinele Mănăstirii Cisterciene (fostă Santa Maria Candelis), Cârța
- Biserica medievală din Vurpăr
- Cetate sătească cu biserică (fostă Sf. Martin) Motiș
- Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor
- Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Tilișca
- Biserica Cuvioasa Paraschiva din Tălmăcel
- Castelul Turnu Roşu de la Boiţa. Centrul de Plasament nr.18
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Şura Mică
- Biserica fortificată din Hamba
- Biserica de lemn Bunavestire
- Biserica fortificată de la Şura Mare
- Biserica medievală de la Buia
- Biserica fortificată medievală din Roşia
- Biserica evanghelică din Păuca
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Nocrich
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alma Vii
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ţapu
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Metiş
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Moardăş
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Miercurea Sibiului
- Biserica medievală din Floreşti
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Stejărişu
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Iacobeni
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Movile
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Iacobeni
- Biserica fortificată din Curciu
- Biserica medievală cu vechiul hram Sf. Maria
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Pelişor
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brateiu
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Biertan